Avand sange grecesc, am fost atrasa legendele elene inca de la o varsta frageda. Bunicul meu, originar din Kastoria, m-a fascinat intotdeauna povestindu-mi despre credintele vechilor greci si despre aventurile eroilor sau zeilor acestora.
Deoarece legendele mele preferate sunt cele legate de zei, am alcatuit o prezentare a celor 12 zei din Olimp.
AFRODITA-Zeita frumusetii si a iubirii
Legenda spune ca s-a nascut in insula Cipru, din valurile involburate ale marii. In ciuda frumusetii ei, ea a fost casatorita cu zeul schiop, Hefaistos, fierarul zeilor, dar a fost iubita si de zeii Ares, Dionysos, Hermes si Poseidon, precum si de muritorii Anchises si Adonis. A avut mai multi copii, printre care pe Aeneas, personajul principal din epopeea virgiliana Eneida.
Probabil cel mai celebru episod din viata Afroditei este judecata lui Paris. Zeus a poruncit ca marul de aur aruncat de Eris, zeita vrajbiei, si revendicat in egala masura de Hera, Atena si Afrodita, sa fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasa. Cele trei zeite s-au infatisat inaintea lui Paris, pe muntele Ida si au inceput sa-si laude farmecele, promitandu-i fiecare cate un dar. Afrodita i-a promis pe cea mai frumoasa muritoare, pe Elena, fiica regelui Spartei si sotia lui Menelau, asa ca Paris i-a dat ei marul, fapt ce a condus mai tarziu la distrugerea Troiei.
APOLLO-Zeu al zilei, al luminii si al artelor
Acesta este considerat protector al poeziei si al muzicii si conducatorul corului muzelor, chiar o personificare a soarelui. Era fiul lui Zeus si a lui Leto si s-a nascut pe insula ridicata din apele marii de Poseidon, insula Delos. Crescand, a devenit un tanar frumos si inalt, cu o statura zvelta si impunatoare, reprezentat adeseori in arta cantand la lira. Era socotit totodata zeu vindecator, priceput in arta lacuirii. Avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele sale oracole, cel mai vestit fiind cel de la Delphi.
Avand un rol preponderent in mitologia greaca, Apollo a fost imprumutat de timpuriu si de alte neamuri. Era, de pilda, onorat de vechii etrusci si mai tarziu a fost adoptat si de romani. In cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, si tot acolo, pe vremea imparatului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.
ARES-Zeul razboiului
Se numara printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului si era fiul lui Zeus si al Herei. Cu toate acestea, era dispretuit de parintii sai si de catre ceilalti zei, mai ales de catre Atena, datorita caracterului sau violent, sangeros. In numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea infrant, desi era simbolul fortei razboinice, brutale.
In razboiul troian, de pilda, la care participa luptand alaturi de Hector, el este ranit de catre Diomede cu ajutorul Atenei si silit sa o ia la fuga. Cand sare in ajutorul fiului sau, care avea sa fie ucis de Heracles, Ares e de asemenea ranit de catre erou ai silit sa se retraga. La fel, zeul trebuie sa indure uciderea fiicei sale, Penthesilea, fara sa poata face nimic.
Dintre numeroasele episoade amoroase care i se atribuiau, era celebra legatura dintre el si Afrodita, legatura data in vileag de catre sotul acesteia, Hefaistos. Cultul lui Ares a fost adus in Grecia din Tracia. La romani Ares era identificat cu zeul Marte.
ARTEMIS-Zeita vanatorii
Artemis a fost una dintre cele mai vechi si mai adorate zeite, fiind fiica lui Zeus si a lui Leto, sora geamana a lui Apollo. Era asimilata ca zeita padurilor, nasterii copiilor, virginitatii, fertilitatii, vanatorii si era evocata cu arc si sageti. Mai tarziu a fost identificata cu Selene, zeita greaca a lunii, astfel fiind reprezentata in unele lucrari de arta cu o semiluna deasupra capului.
O legenda despre Artemis spune ca odata, imbaindu-se in apa unui rau, un print iesit la vanatoare cu ogarii sai, Acteon, a surprins-o. Maniata, zeita l-a prefacut intr-un cerb, iar cainii lui l-au sfasiat, crezand ca este prada lor.
De asemenea, Artemis este cunoscuta si pentru templul sau din Efes, templu considerat una dintre cele 7 Minuni ale Lumii.
ATENA-Zeita intelepciunii
Atena a fost una dintre cele mai mari divinitati ale elenilor. Era fiica lui Zeus si a lui Metis si personifica forta mostenita de la tatal sau, imbinata cu intelepciunea si prudenta lui Metis, cetatea Atenei fiindu-i inchinata. Era socotita protectoarea artelor frumoase, a mestesugurilor, a literaturii si a agriculturii, a oricarei actiuni care presupunea ingeniozitate si spirit de initiativa.
Una dintre legendele prin care s-a facut cunoscuta este legenda paianjenului. Se spune ca odata, fiica unui vopsitor de lana, Arahneea, s-a laudat spunand ca maestria ei la tesut este mult mai mare decat a zeitei. Vorbele acestea au maniat-o pe Atena, lucru care a dus la o intrecere intre cele doua. La final, Arahneea s-a dovedit a fi mai talentata la acel mestesug decat zeita. Aceasta din urma a decis din ura, sa o transforme pe biata fata intr-un paianjen, astfel incat sa teasa in continuu, iar oamenii sa-i distruga panza.
DEMETRA-Zeita agriculturii
Demetra era in mitologia greaca zeita agriculturii. Era fiica lui Cronos si a Rheei.
Cu Zeus, Demetra a avut o fiica, pe nume Persefona. Aceasta a fost rapita de unchiul ei, Hades, care a dus-o cu el in Infern. Zadarnic a cautat-o indurerata Demetra noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Intr-un tarziu, Demetra a aflat de la Apollo de soarta fiicei sale. Cuprinsa de jale, Demetra paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor, decat in ziua cand ii va fi inapoiata Persefona. Zeus il trimite pe Hermes sa i-o aduca inapoi pe Persefona, dar reintoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibila. Ascalaphus a vazut-o pe Persefona cum s-a infruptat in Infern dintr-o rodie. In felul acesta ea s-a legat, o data pentru totdeauna, de lumea subpamanteana. Manioasa, Demetra il transforma pe Ascalaphus, singurul martor al sacrilegiului comis, in bufnita. Persefona insa trebuie sa ramana alaturi de Hades. La insistentele lui Demetra se ajunge totusi la un compromis: sase luni din an Persefona va sta alaturi de sotul ei in regatul subpamantean si sase luni le va petrece pe pamant, langa mama ei.
Reintoarcerea pe pamant a Persefonei era insotita de venirea primaverii, de renasterea naturii si de plenitudinea verii. Absenta ei era marcata de ariditate, de anotimpul trist al iernii in care Demetra ducea dorul fiicei sale.
HERA-Zeita suprema
Hera este zeita protectoare a casniciei, a caminului si a femeilor maritate, precum si regina zeilor si a oamenilor. A fost fiica lui Cronos si a Rheei si a fost inghitita, la fel ca fratii ei, de tatal lor, care se temea sa nu fie detronat de acestia. Zeus ii salveaza insa, mai tarziu Hera devenindu-i sotie legitima.
In Elada, Hera a fost o zeitate importanta. Probabil cultul ei este mai vechi decat cel al lui Zeus. In poezia epica greaca, Hera ii adresează lui Zeus cuvinte grele, dar il si preamareste, precum fraza: "Eu sunt fiica cea mare a lui Cronos, si nu sunt onorata doar pe pamant (pentru ca sunt zeita casniciei), ci si pentru ca sunt sotia ta si tu esti regele zeilor." din Iliada.
Se spune ca, fiind protectoarea casniciei, Hera era mereu geloasa pe iubitele lui Zeus. Astfel a luat nastere legenda cum ca Hera nu a vrut sa-i ingaduie lui Leto niciun loc pe uscat, pentru a naste pe Apollo si pe Artemis. Totusi, Poseidon a ridicat din mare Insula Delos, special pentru Leto.
HEFAISTOS-Zeul faurar
Hefaistos a fost zeul focului, al metalelor si al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor si artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan. Fiul schiop al lui Zeus si al Herei, mester neintrecut, creatiile sale extraordinare uimindu-i chiar si pe zei: fsureste arme si armuri miraculoase, obiecte care se miscs singure, sau chiar pe Pandora si cutia acesteia. Este personificarea focului in cele trei ipostaze ale sale: focul teluric (al vulcanilor), focul imblanzit (focul domestic, care poate fi folosit in diferite activitati, inclusiv la prelucrarea metalelor), precum si focul atmosferic. A fost casatorit cu Afrodita. Casatoria cu Afrodita a avut loc din cauza ca, fiind suparat pe mama lui, el a faurit un jilt fermecat cu care a prins-o pe zeita. Drept rasplata a cerut sa se casatoreasca cu Afrodita. Zeii s-au mirat: Cum sa se insoare slutul cu zeita frumusetii? De asemenea, Hefaistos a faurit Fulgerul lui Zeus, Tridentul lui Poseidon si Bidentul lui Hades.
HERMES-Zeul comertului, zborului si al hotilor
Hermes a fost mesagerul zeilor, zeu al comertului, al hotilor, al calatorilor, al sporturilor, al atletilor si calauza a sufletelor spre lumea de jos. Era fiul lui Zeus si al Maiei. Fiind un zeu al tranzitiilor si al granitelor, el era rapid si viclean si se putea plimba dupa voie intre lumea mortilor si lumea viilor. Se spune ca a fost un farsor si pacalea alti zei pentru propria satisfactie sau pentru binele omenirii. Simbolurile sale erau cocosul, testoasa, o punga, sandale si palarie innaripate. Este asociat cu zeul roman Mercur.
HESTIA-Zeita caminului si a focului sfant
Hestia a fost zeita caminului, a focului sfant, prima fiica a lui Cronos si a Rheei, sora a lui Zeus, Poseidon, Demetra, Hera si Hades. Cu toate ca a fost curtata de Apollo si de Poseidon, Hestia a obtinut de la Zeus dreptul de a-si pastra virginitatea pentru totdeauna. In plus, Zeus i-a acordat onoruri exceptionale: i se inchina un cult in toate casele oamenilor si in templele tuturor zeilor. Asa cum caminul domestic era centrul religios al locuintelor umane, Hestia era centrul religios al locuintei divine. Aceasta imobilitate a Hestiei explica faptul ca nu a jucat nici un rol in vreo legenda. A ramas un principiu abstract, intruchipand ideea de camin, nemanifestandu-se ca o divinitate personala.
Hestia este corespondenta Vestei in mitologia romana. Este mentionata de Hesiod, Diodorus, Siculus, Platon, Aristofan, Pausanias, Suidas, Ovidiu si Cicero.
HADES-Zeul infernului
Hades, zeul infernului, a fost fiul lui Cronos si al Rheei. Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut, a fost inghitit de tatal sau, apoi dat afara. Mai tarziu a participat la lupta dusa de olimpieni impotriva titanilor. Cand s-a facut impartirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Poseidon, Marea, iar lui Hades, lumea de dincolo. Hades salasluia in imparatia umbrelor, pe care o carmuia alaturi de sotia sa, Persefona. El nu ingaduia nimanui, odata ajuns acolo, sa mai vada lumina zilei. Când Heracles a trecut hotarele Infernului, s-a lovit de impotrivirea lui Hades, pe care l-a ranit cu o sageata, silindu-l sa se refugieze in Olimp. Numele de Hades era evitat de cei vechi, care se fereau sa-l pronunțe, socotindu-l aducator de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluton (Zeul cel bogat), aluzie la bogatiile nemasurate care se ascundeau in maruntaiele pamantului. Hades este si un nume sinonim cu imparatia subpamanteana pe care o stapaneste zeul cu acest nume. Dupa diferite surse mitologice, aceasta imparatie cuprinde Tartarul, Campia Asfodelelor, ai taramul paradisiac destinat eroilor si celor favorizati de zei, precum si sufletelor oamenilor virtuosi - Elysium sau Campiile Elizee.
POSEIDON-Zeul marilor
Poseidon starnea furtunile sau facea ca apele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul sau, facea sa izvorasca rauri sau sa se inchege lacuri. Odata el a incercat impreună cu Hera si cu Atena sa-l pună in lanturi pe Zeus, dar incercarea a dat gres. De atunci Poseidon a fost mereu alaturi de preaputernicul sau frate care carmuia destinele lumii.
Legat de numele sau este episodul intrecerii care a avut loc intre el si Atena atunci cand au trebuit sa-si imparta intre ei pamantul Atticei. Un alt episod este cel in care fiul semizeu al lui Zeus, Minos, ii cere ajutorul stapanului marilor pentru a deveni regele Cretei. Zeul ii da muritorului un taur impunator alb, cu conditia ca insularii sa-l slaveasca. Minos, innecat de putere si glorie, uita promisiunea facuta zeului, motiv pentru care acesta din urma ii vrajeste sotia si o face sa se indragosteasca de taurul alb. Din dragostea celor doi iese creatura mitologica Minotaurul.
ZEUS-Zeul suprem
Zeus este "Tatal zeilor si oamenilor" si conducatorul zeilor de pe Muntele Olimp. El este zeul cerului si fulgerelor in mitologia greaca. Omologul sau roman este Jupiter, omologul hindus este Indra si omologul etrusc este Tinia.
Acesta a fost cel mai mic fiu al lui Cronos si al Rheei, fiind sortit sa-si detroneze tatal si sa devina stapanul lumii. Rheea l-a nascut in secret in Insula Creta, protejandu-l de Cronos, care voia sa-l inghita si pe el asemeni fratilor sai. La varsta maturitatii, Zeus l-a infruntat pe tatal sau, si-a eliberat fratii si a ajuns zeul suprem.
Cu prima sa sotie, Metis, Zeus a avut-o pe zeita Atena, cu Themis a avut mai multe fiice, cu titanidele Leto si Mnemosyne a avut trei copii, pe zeita Afrodita si respectiv pe Artemis si pe Apollo, cu sora sa Demetra - pe Persefona etc. Dintre sotii, cea sortita sa-i fie egala si regina alaturi de el in Olimp a fost sora sa, Hera. Cu ea Zeus a avut patru copii: pe Ares, pe Hebe, Ilithya si pe Hefaistos. Zeus a zamislit numerosi copii unindu-se, in egala masura, ai cu muritoarele de rand, Zeus furisandu-se si deghizandu-se in taur, vultur, lebada sau ploaie, ca sa nu fie vazut de Hera.
Ca stapan suprem si ca detinator al puterii supreme, Zeus era cel care impartea dreptatea printre oameni si zei, el era expresia echilibrului si a ordinii din naturs si din societate. Era socotit zeul luminii, al fenomenelor naturale, detinstorul fulgerelor si, mai ales, al trasnetelor - manifestare cu precadere a fortei si a maniei sale divine. El domnea in palatul sau aflat pe crestele inalte ale Olimpului si de acolo, inconjurat de ceilalti zei, carmuia destinele lumii, impartind binele si raul printre muritori si veghind asupra implinirii destinelor lor.
